Danţ la şură

Danţ la şură

Danţ la şură


“N-am venit la voi la sura, Ana Lugojana
Sa ma uit pe sub caciula, Ana Lugojana
C-am venit sa joc o fata, Ana Lugojana
Sa ma pomeneasca-odata ,Ana Lugojana”
Tiberiu Brediceanu

Inca de la Paste astept momentul favorabil pentru un articol despre traditie si pastrarea acesteia la romani. Dupa descrierea minunata facuta de Miron unei nunti din Cimpia Olteniei, cu cele 20 de dansuri diferite si cu toata festivitatea si daruirea cu care participantii traiesc momentul este fireasca concluzia de la care plec in loc de introducere:
“Indiferent de zona, in toata Romania oamenii inca mai vibreaza la melodiile si dansurile mai vechi sau mai noi dar care ii reprezinta si ii deosebesc sau ii apropie pe unii de altii si de asemenea de vecinii sub a caror influenta sint uneori.”

In vacanta de iarna a clasei a 12-a tatal meu ma intreaba:

– Ce faci de anul Nou?

– Nu am planificat nimic.

– Hai cu mine in Grosi, sa-ti cunosti neamurile!

Este vorba de Comuna Grosi de la est de Baia Mare, atunci era la 3 km, acum practic este lipita de oras. Bunica dinspre tata era de acolo.
Am plecat cu tata cu trei zile inainte de Anul Nou si am intrat cam in a treia casa din Grosi. Dupa trei zile am plecat din Grosi de la ultima casa din partea cealalta, asa am aflat ca jumatate din Grosi ne erau rude. In acest timp am luat parte si la
dantul de Anul Nou, numit atunci “vergel” care tinea trei zile si trei nopti, incluzind si noaptea de Anul Nou. In aceste trei zile si trei nopti, cu pauza cam de la 4 dimineata pina pe la 12-13 ziua, se dantuia la Caminul Cultural, un edificiu mare, pe masura comunei, aproape fara oprire, tineri, maturi si virstnici, intr-un mod deosebit de viu si de frumos. Aici am vazut o sala intreaga dansind Roata pe acelasi pas, fara o abatere, ca un singur om. Acelasi pas, aceeasi rotire, aceleasi batai in podea . Cea mai incredibila sincronizare ce poate exista si pe care am vazut-o vreodata! In ultima noapte dupa miezul noptii s-a oprit dantul desi parca nu ne-am mai fi saturat si s-a intins o masa comuna cit tot caminul, plina de bunatatile sezonului si stropita din belsug mai ales cu palinca de cea mai buna. Fiecare fata cinstea cu palinca pe toti feciorii cu care jucase si nu cred ca era vreunul lasat pe dinafara.
Asa am cunoscut acum 40 de ani locul de bastina al bunicii mele, de care , dupa satul meu, ma simt si acum legat sufleteste.

Tatal si fiul pe ulitele Grosilor

Tatal si fiul pe ulitele Grosilor

Cautind inainte de Paste un ansamblu pentru spectacolul nostru jubiliar l-am sunat si pe Dumitru Dobrican, vestit taragotist, membru al Ansamblului National Transilvania din Baia Mare si ruda cu noi dupa bunica, la fel cum verisor bun cu tata este si Dumitru Farcasu, artist si profesor stabilit de multi ani la Cluj, care isi are radacinile si seva tot aici in Grosi. De la Mitru Dobrican am aflat ca a doua zi de Paste in Grosi se va reedita ca si anul trecut , dupa datina locului, un “Dant la sura”. Si fiindca am fost de Paste acasa este de la sine inteles ca nu am putut lipsi de la acest eveniment.

Dumitru DOBRICAN

Dumitru DOBRICAN

Dupa grelele privatiuni ale Postului Pastelor care in tot Ardealul si in Maramures in special este respectat, aceasta prima serbare populara este un prilej de bucurie, de descatusare si de apropiere de caldura primaverii si verii.

Ce era in vechime acest “dant la sura”? Intr-una din surile mai mari ale unui gospodar citiva tineri inimosi stringeau lucrurile, faceau curatenie , tocmeau pe bani nu prea multi sau pe produse o formatie de “ceatarisi” din zona si dupa terminarea slujbei de vecernie se aduna la sura tot satul, imbracat in costumele traditionale. Ceatarisii cintau, tinerii jucau ,virstnicii se ocupau mai pe laturi de ceva palinca sau vin, copii zburdau printre lume. Buna dispozitie, veselia, intilnirea intre oamenii care stateau de vorba despre multe ale lor, toate astea faceau in vremurile mai vechi ca acest dant sa fie de fapt un eveniment care tinea satul unit si solidar in fata greutatilor vietii, nu putine in oricare parte a Maramuresului.
Petrecerea se termina seara cind lumea se ducea la cina si apoi la culcare, a doua zi luau din nou plugul, sapa si coasa sau tapina. In copilarie am prins si in satul meu Bozanta Mare acest tip de dant, care mai tirziu a fost inlocuit de bal. Balul continua si dupa cina si se termina tirziu, spre luni dimineata. Am si fost la destule baluri in vacante, am si cintat la destule, iar luni dupa citeva ore de somn, la coasa! Cred ca atunci am inteles exact notiunea de “ziua cea mai lunga”!
Treptat aceste obiceiuri s-au rarit, cetele traditionale de ceatarisi formate din vioara, contra, contrabas, uneori taragot, clarinet ,acordeon s-au rarit si ele, au aparut alte forme de manifestare gen “discoteci” despre care nu trebuie sa va povestesc ca le vedeti si voi.
In Grosi a existat intotdeuna un mare respect pentru portul popular, pentru muzica lor si pentru dans. Este un lucru de mirare data fiind apropiere celui mai mare conglomerat industrial din zona, Baia Mare-Baia Sprie cu toate zonele miniere din jur. Dar grosenii au fost intotdeuna harnici si bogati si si-au iubit comuna si obiceiurile. In plus in toata Tara Lapusului la a carei margine se gasesc Grosii traditia a fost si este pastrata mai bine ca in alte parti. Va amintesc aici si de unicul Grigore Lese.
In ultimii ani, sub insistenta unor groseni, in principal a familiei Dumitru Dobrican, s-a reluat sub forma unui Festival acest obicei, desi dupa ce vezi totul si iei parte iti e clar ca “asa ceva exista, traieste si nu va disparea curind”
Manifestarea din acest an a avut loc chiar in sura, casa si curtea lui Dumitru Dobrican si avut trei etape care s-au inlantuit intre ele: Au fost invitate mai multe formatii de dansuri populare din subzonele folclorice maramuresene si din diferite localitati ale judetului.

Codrenesc

Codrenesc


Roata

Roata

Dupa o parada inceputa la Caminul Cultural si o defilare pe ulitele comunei pina la casa gazdei, acestia s-au intrecut in dans sub indrumarea unui juriu ad-hoc si invirtiti cu foc de formatia condusa chiar de gazda. De cistigat au cistigat toti, de la cel mai tinar copil pina la veteranul de 72 de ani.

Cel mai in varsta

Cel mai in varsta

S-au impartit diplome simbolice si s-a intins la terminarea concursului o masa bogata pe iarba frageda din gradina, stropita din belsug cu cele specifice. Pentru musafirii mai rari s-a intins masa mare in casa gazdei.

Cel mai tanar dansator

Cel mai tanar dansator

Al doilea moment a fost un miniconcert sustinut de invitati, printre care Sava Negrean Brudascu, care a cintat in mijlocul si impreuna cu toti dansatorii musafiri si localnici.

Sava Negrean Brudascu

Sava Negrean Brudascu

Si in final dantul propriuzis, in care a intrat toata lumea . De la copii si pina la batrini, toata lumea, imbracata in portul traditional scos din lazile unde este pastrat cu smerenie ,s-a prins la un dant adevarat pina la lasarea serii. Am putut vedea din nou “roata” jucata ca un singur om de catre toti participantii. Si toate danturile noastre dintotdeauna care ne deosebesc de altii, care ne fac unici in aceasta parte de lume.

Oaspete de seama-Sava Negrean Brudascu

Oaspete de seama ...

Lelea si badea la joc

Lelea si badea la joc

Au iesit si ei la joc ...

Au iesit si ei la joc ...

Hai sa jucam !

Hai sa jucam !

Am intilnit printre dansatori si pe verisorul meu col. (r) Dumitru Ardusatan, impreuna cu Ana sa, amindoi in port traditional. Am jucat si eu un dant spre aducere aminte de tinerete.

Mitru

Mitru si Ana ...

Un dant cu Ana Mitrului

Un dant cu Ana Mitrului

Incet, incet s-a lasat seara si ne-am indreptat spre ale noastre cu gindul ca sintem aici de cind a facut Dumnezeu lumea si mai raminem. Mai multe puteti afla si de pe siteul www.dumitrudobrican.ro , daca v-a placut lasati un gind in cartea de oaspeti.
Ilie Matra


Blide si trofee

Blide si trofee ...

Feciori din Lapus

Feciori din Lapus

Dantul e viata mea

Dantul e viata mea


Esti fain!

Esti fain!


Fara vorbe

Fara vorbe


Gazda, Dumitru Dobrican

Gazda, Dumitru Dobrican


In gradina inflorita

In gradina inflorita


Marioara Dobrican

Marioara Dobrican

Osenii

Osenii

Se aduc intarituri

Se aduc intarituri

Si cei mici..

Si cei mici..

Surorile

Surorile

Unchiul si nepotul

Unchiul si nepotul

Frumoasa

Frumoasa

Copila

Copila

Muzicantii se odihnesc

Muzicantii se odihnesc